14 aprilie 2009
Cu documentarul „1989: Sânge și catifea” a demarat evenimentul „Serile FJSC” acum 4 ani, în noiembrie 2005. Antonio Momoc, inițiatorul Serile FJSC, a povestit pe blogul său, www.antoniomomoc.ro că s-a revăzut cu regizorul de filme documentare Cornel Mihalache la Premiile Gopo din 2009 și pentru că se împlinesc 20 de ani de la Revoluție l-a invitat la o nouă dezbatere la facultate cu studenții FJSC.
Pentru că mulți dintre studenți, poate majoritatea, nici nu erau născuţi acum 20 de ani, A. Momoc l-a invitat pe C. Mihalache să proiecteze documentarul „1989: Sânge și catifea” care umplea sala 614 în anul 2005. A revenit însoțit de o echipă de filmare. Atunci a produs filmul „Ora de curs” în care apar studenții Facultății de Jurnalism și opiniile lor despre revoluția română. Acum Mihalache a filmat iarăși la sediul de la etajul 6 din Complex Leu.
Studentii FJSC și-au dat cu parerea despre regimul Ceaușescu, despre comunism, despre schimbarea unei dictaturi personale cu reprezentanți ai PCR din eșalonul 2, despre cei care sunt la putere astăzi și în ce măsură sunt ei continuatorii vechiului regim comunist, despre teroriștii care nu au fost identificați niciodată și depre dacă mai are sens să cercetăm dacă în 16-25 decembrie 1989 s-a produs o Revoluție ori dacă miscarea socială din stradă a fost confiscată de un grup de conspiratori FSN-iști pregătiți din timp să preia puterea după lovitura din decembrie 1989. Studentii au subliniat cu tărie că vor să știe în ce țară trăiesc și vor să afle cine sunt cu adevărat cei care ne conduc.
28 aprilie 2009
Robert Turcescu le-a vorbit studenților despre rolul și responsabilitatea presei după ce a fost vizionat filmul „Toți oamenii președintelui” (1976, regizat de Alan J. Pakula, cu Robert Redford – Bob Woodward & Dustin Hoffman – Carl Bernstein). A fost o discuție pe tema responsabilității presei din România care a avut ca punct de plecare curajul de care cei doi jurnaliști americani – reporterii The Washington Post, Bob Woodward și Carl Bernstein – au dat dovada în demascarea afacerii de spionaj Watergate. Întrebarea realizatorului radio -TV a fost dacă astăzi presa română ar putea contribui la demiterea Presedintelui așa cum a făcut-o presa americană în cazul lui Richard Nixon. Cei mai mulți studenti au fost de părere că jurnaliștii români de azi nu se bucură de sprijinul redacțiilor atunci când vine vorba de începerea unor investigații de o asemenea anvergură.
Concluzia dezbaterilor a fost că presa a suferit multe schimbări din 1972, anul declansarii scandalului Watergate. Acesta este și motivul pentru care un asemenea act jurnalistic nici nu ar mai fi posibil. Astăzi se vorbește despre o presiune incredibilă exercitată asupra jurnalistului, materializată prin viteza cu care circulă informația sau prin feedback-ul care sosește de la cititori prin intermediul internetului. Aceasta presiune îi determină pe mulți să abandoneze jurnalismul de investigație care solicită mult prea mult timp, răbdare și concentrare, trei valori care se intra în dezacord cu jurnalismul practicat astazi în România.
26 octombrie 2009
„Despre încălzirea globală, între mit și realitate”
Ca o dovadă că studenților FJSC le pasă de evenimentele extra-curiculare, amfiteatrul R3 de la Chimie, din Piața Universității a fost aproape plin. Probabil 100 din cei peste 150 de studenți prezenți la dezbatere au fost studenti la Jurnalism și Comunicare preocupați de probleme de mediu, de schimbările climatice și de dezvoltarea durabilă. Ong-urile reunite în campania Guerilla Verde au propus FSJC vizionarea unui documentar despre schimbările climatice și despre soluțiile practice de echilibrare a ecosistemului.
Cristian Lascu, redactor sef la National Geographic România, a atras atenția că oricum este destul de târziu pentru a mai face ceva împotriva procesului de încălzire globală și că tot ce mai ține de noi este să întârziem inevitabilul. Dar chiar și pentru a-l întârzia este nevoie de cetățeni responsabili, de politicieni raționali, de politici ecologiste și de acțiuni imediate.
12 noiembrie 2009
„Ziaristul, formator de opinie sau dezinformator? Imaginea etnicilor romi în presă”
Punctul de pornire al dezbaterii l-a constituit portretul romilor de astăzi, așa cum reiese din „Analiza media: Imaginea Romilor în presa scrisă și TV” si din „Etnobaromentrul 2009”.
Invitații lui Antonio Momoc, Mircea Toma, de la Agenția de Monitorizare a Presei, Ciprian Necula, expert comunicare S.P.E.R și Ionuț Codreanu – analist media (cover photo), au concluzionat că suntem cu toții responsabili de gradul în care sunt discriminați etnicii romi în presă și în general în societatea românească, de la Președintele Băsescu până la ziariștii care insistă pe apartenența la o etnie atunci când relatează evenimente în care sunt implicați cetățeni români de etnie roma. Ciprian Necula a explicat și de ce corect ar fi sa îi numim „romi”, nu „țigani”, și de ce se scrie „rom” cu un singur r. Pentru ca rom înseamnă OM.