Ghid lucrări

DISERTAŢIA (STUDII MASTERALE)

Prezentarea generală a lucrării este considerată  satisfăcătoare dacă ea conţine minimum de 50 de pagini de text (fără anexe), font 12, la 1,5 rânduri. În cazul în care există anexe (grafice, tabele, fotografii, extrase din alte lucrări etc.), acestea vor fi numerotate separat de textul lucrării.

Disertaţia poate fi:

A. O cercetare de dimensiuni medii, cu referire la analiza unor fenomene ale comunicării interpersonale, online, mediate sau de masă, bazată pe sinteza lucrărilor de specialitate.
B. Un proiect referitor la un produs de comunicare legat de specificul masterului absolvit.

Precizări cu privire la elaborarea disertaţiei – Aspecte legate de conţinut
Disertaţia va cuprinde următoarele capitole:

Precizări cu privire la elaborarea disertaţiei – Aspecte legate de formă

1. Coperta va fi cuprinde următoarele elemente:

• în partea de sus a paginii – numele universităţii şi numele facultăţii (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării).
• în partea centrală a paginii: expresia „Disertaţie”, numele şi titlul coordonatorului (coordonatoarei) şi numele studentului (ei).
• în partea de jos a paginii: anul susţinerii publice şi oraşul.

2. După copertă, urmează pagina de titlu care va conţine titlul complet al lucrării sau al disertaţiei.

3. Sumarul (cuprinsul) va fi aşezat întotdeauna imediat după pagina de titlu şi va conţine numele complet al capitolelor şi subcapitolelor, bibliografia şi anexele cu pagina la care se găsesc acestea. Cu prima pagina a sumarului se începe numărătoarea paginilor.

4. După sumar, va fi introdus un rezumat de o pagină al lucrării de diplomă sau o introducere.

5. Textul lucrării va îndeplini precizările formale de mai jos. În textul lucrării pot fi introduse grafice, tabele sau imagini cu condiţia ca ele să nu depăşească ca dimensiune o jumătate de pagină. Sub fiecare element de acest tip se va introduce o legendă în care se precizează sursa informaţiei şi titlul graficului/tabelului/imaginii.

6. Bibliografia se va aşeza la sfârşitul textului şi cuprinde, exhaustiv şi exclusiv textele la care se face referire în textul lucrării. Bibliografia va îndeplini precizările metodologice de mai jos.

7. După bibliografie, se vor introduce anexele în ordinea în care apar ele citate în lucrare.

În redactarea lucrării se va folosi fontul Times New Roman (sau un font echivalent), cu corp 12, în aşa fel încât pagina va conţine aproximativ 2000-2200 de semne (fără spaţii). Distanţa dintre rânduri va fi, obligatoriu, de 1,5. Marginile paginii vor fi egale: 1,5 cm.

Citarea şi bibliografia (Sugestie)

Pot fi folosite  sisteme de citare recunoscute internaţional. Recomandăm sistemul de citare APA (American Psychological Association) style sau stilul de citare al Academiei Române.

A. În interiorul textului:

pentru citatele exacte, între ghilimele, se vor folosi următoarele forme de citare:
„ …………………..” (Silverman, 2004, p. 77)

1. De la trei autori în sus se va folosi expresia et alii (şi alţii), urmând ca, la bibliografie, să apară numele tuturor autorilor, astfel:

(Christians et alii, 2001, pp. 33-34)

2. Pentru citate indirecte şi parafrazări, nu este nevoie să precizaţi pagina:

Silverman (2004) descrie/ arată/ precizează că…

3. În cazul unui autor citând alt autor, se vor folosi următoarele variante, urmând ca, la bibliografie, să apară numai informaţia despre cartea citită (în cazul acesta, Scott, Richard, 2004, Instituţii şi organizaţii, Iaşi, Polirom.):

(DiMaggio şi Powell, 1983, apud Scott, 2004)

sau

(DiMaggio şi Powell, 1983, citaţi în Scott, 2004)

B. În Bibliografie:

numele complet al autorului şi celelalte date relevante despre o sursă vor apărea, în ordine alfabetică şi în forma grafică indicată mai jos:

1. Carte cu un autor

Marinescu, Valentina (2003), Metode de studiu în comunicare, Nicolescu, București.
Silverman, David (2004), Interpretarea datelor calitative: metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii, Polirom, Iaşi.

2. Carte cu doi sau trei autori

Goodwin, Gene şi Smith, Ron (1994), Groping for Ethics in Journalism, ed. III, Iowa, Iowa State University Press.

3. Carte fără autor – O plasaţi în bibliografie la litera cu care începe titlul lucrării.

*** Mic Dicţionar Enciclopedic – MDE (1978), ed. II, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi enciclopedică.

4. Carte cu un editor/ coordonator sau mai mulți coordonatori

Bardan, Alexandra, Momoc, Atonio și Anghel, Gheorghe (coord.) (2022), Mass media din comunism pe înțelesul tinerilor, Tritonic, București.
Petcu, Marian (coord.) (2020), Mass media din România după 30 de ani, Tritonic, București.

5. Capitol într-o carte – Oferiţi detaliile capitolului mai întâi, apoi detaliile lucrării în care apare. Puneţi numele capitolului sau ale articolului între ghilimele.

Roşca, Luminiţa (2009), „Textul jurnalistic”, în Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism, ed. III, Polirom, Iaşi, pp. 109-117.

6. Reviste ştiinţifice

Beciu, Camelia (2015), „Dezbaterile electorale şi rolul mediei în campania prezidenţială 2014 din România”, în Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XXVI, nr. 3–4, pp. 253–278.

7. Articole de ziar/ articole online:

Obae, Petrişor, 22 noiembrie 2007, „Povestea EVZ, spusă de fondatorul său”, Evenimentul zilei,  www.evz.ro, accesat 1 martie 2023.