Probă scrisă și lucrare de licență

ORGANIZAREA EXAMENULUI DE FINALIZARE A STUDIILOR, NIVEL LICENŢĂ

Proba 1: Examen scris

Pentru examenul scris bibliografia aferentă se află în josul paginii.

Nota minimă pentru evaluarea lucrării de licență este 5,00.

Proba 2: Prezentarea şi susţinerea lucrării de licență.

Nota minimă pentru proba de prezentare şi susţinere a lucrării de diplomă este 5,00.

Un candidat obţine licenţa dacă media celor două probe este cel puţin 6,00.

PROBA SCRISĂ

Bibliografia aferentă examenului scris se află în josul paginii.

LUCRAREA DE LICENȚĂ

Lucrarea de licență va avea minimum 35 de pagini şi maximum 50 de pagini, fără anexe, în cazul lucrărilor de cercetare, sau 15 pagini plus un produs de comunicare, în cazul unui proiect de elaborare a unui produs. Dacă există anexe (grafice, tabele, fotografii, extrase din alte lucrări etc.), acestea vor fi incluse la finalul lucrării. Lucrarea se depune în format digital împreună cu anexele (dacă este cazul).

Lucrarea de licență poate fi:

  1. O cercetare / studiu de caz cu referire la analiza unor fenomene ale comunicării interpersonale, mediate, online sau de masă,
  2. Un proiect aplicativ referitor la un produs mass media, de relaţii publice sau de publicitate (o anchetă jurnalistică de presă scrisă, un reportaj TV, un reportaj radio, o reclamă, o campanie de relaţii publice, etc.), însoţit de fundamentarea teoretică.
Precizări cu privire la elaborarea lucrării de licență – Aspecte legate de conţinut

Lucrarea de licență va cuprinde următoarele părţi:

  1. Cuprinsul lucrării
  2. Rezumatul lucrării sau o introducere; motivația alegerii temei
  3. Prezentare teoretică a câmpului în care se înscrie cercetarea sau proiectul
  4. Prezentare ipotezei de cercetare și a metodei de cercetare sau de alcătuire a proiectului;
  5. Corpus de date pe baza căruia s-a realizat analiza ori s-a construit proiectul
  6. Interpretarea datelor sau a rezultatelor cercetării
  7. Concluzii
  8. Bibliografia de specialitate.

I. REZUMATUL LUCRĂRII / INTRODUCERE

Motivaţia alegerii temei: în ce privinţe este semnificativă, pertinentă, actuală. Obiectivele lucrării. Rezultate anticipate.

II. SECTIUNEA TEORETICĂ

  1. O prezentare sintetică a cadrului teoretic din domeniu, prin care se dovedeşte stăpânirea bibliografiei (folosirea surselor adecvate, citarea corectă), corelarea diferitelor teorii, analize, modele din sfera temei, evocarea unor studii de caz exemplare.
  2. Identificarea direcţiilor în care se încadrează lucrarea.
  3. Identificarea unor ipoteze de lucru sau de cercetare a temei.

III. SECTIUNEA APLICATIVĂ

Pentru proiectele de cercetare:

  1. Opţiunile metodologice. Justificare şi explicare a metodelor de cercetare alese (de exemplu analiză calitativă sau cantitativă, analiză de discurs, analiză de imagine etc.).
  2. Corpusul de studiu analizat. Prezentarea şi justificarea pertinenţei corpusului ales.
  3. Prezentarea etapelor metodologice.

Pentru proiectele aplicative:

  1. Prezentarea metodei de alcătuire a proiectului, în funcţie de cadrul teoretic identificat anterior.
  2. Explicarea paşilor prin care a fost elaborat proiectul. Identificarea obstacolelor întâmpinate şi a modalităţilor de depăşire a obstacolelor.

IV. PREZENTAREA ŞI ANALIZA REZULTATELOR

Interpretarea şi discutarea rezultatelor precizează modul în care descoperirile cercetării se integrează în ansamblul domeniului studiat şi în ce mod diferă de cunoştinţele deja existente. Rezultatele demersului de cercetare sau ale proiectului aplicativ sunt prezentate pe scurt şi sunt discutate, astfel:

Pentru proiectele de cercetare:

Validarea sau invalidarea ipotezelor de lucru. Explicarea motivelor din cauza cărora rezultatele cercetării diferă sau confirmă afirmaţiile literaturii de specialitate.

Pentru proiectele aplicative:

Identificarea ariilor în care literatura de specialitate descrie în mod satisfăcător problemele întâmpinate de un profesionist şi soluţiile pe care le poate aplica. Sugestii de îmbunătăţire a bazei teoretice existente.

V. CONCLUZII

În ce măsură cercetarea a atins obiectivele anunţate în introducere. Dacă nu le-a atins, de ce s-a întâmplat acest lucru? Care sunt limitele cercetării? Ce și cum poate fi dezvoltat ulterior? Un eşec poate fi la fel de semnificativ ca o reuşită, dacă este bine explicat.

VI. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

Valoarea lucrărilor consultate indică seriozitatea şi credibilitatea cercetării, servind ca orientare altor cercetători. Citarea corectă a surselor este o chestiune de etică şi legalitate.

VII. ANEXE

Precizări cu privire la elaborarea lucrării de diplomă – Aspecte legate de formă

I. COPERTA

Va cuprinde următoarele elemente:

  • în partea de sus a paginii – numele universităţii şi numele facultăţii (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării).
  • în partea centrală a paginii: expresia „Lucrare de licență”, numele şi titlul coordonatorului (coordonatoarei) şi numele studentului (ei).
  • în partea de jos a paginii: anul susţinerii publice şi oraşul.

II. PAGINA DE TITLU

Va conţine titlul complet al lucrării de licență.

III. SUMARUL (CUPRINSUL)

Va fi aşezat întotdeauna imediat după pagina de titlu şi va conţine numele complet al capitolelor şi subcapitolelor, bibliografia şi anexele cu numărul paginii la care se găsesc acestea.

Cu prima pagină a cuprinsului începe numărătoarea paginilor.

IV. REZUMAT/INTRODUCERE

După sumar, va fi amplasat un rezumat/un text introductiv de două-trei pagini.

V. TEXTUL

În textul lucrării pot fi introduse grafice, tabele sau imagini cu condiţia ca ele să nu depăşească ca dimensiune o jumătate de pagină. Sub fiecare element de acest tip se va introduce o legendă în care se vor preciza sursa informaţiei şi titlul graficului/tabelului/imaginii.

În redactarea lucrării se va folosi fontul Times New Roman (sau un font echivalent), cu corp 12, în aşa fel încât pagina va conţine aproximativ 2000-2200 de semne (fără spaţii). Distanţa dintre rânduri va fi, obligatoriu, de 1,5.

VI. BIBLIOGRAFIA

Va fi aşezată la sfârşitul textului şi cuprinde exclusiv textele la care se face referire în textul lucrării. Bibliografia va îndeplini precizările metodologice de mai jos.

Sistemul folosit la bibliografie sau în citare: APA (American Psychological Association) style sau stilul de citare al Academiei Române.

VII. ANEXE

După bibliografie, se vor introduce anexele în ordinea în care apar ele citate în lucrare.

Citarea şi bibliografia (Sugestie)

Pot fi folosite  sisteme de citare recunoscute internaţional. Recomandăm sistemul de citare APA (American Psychological Association) style sau stilul de citare al Academiei Române.

A. În interiorul textului:

pentru citatele exacte, între ghilimele, se vor folosi următoarele forme de citare:
„ …………………..” (Silverman, 2004, p. 77)

1. De la trei autori în sus se va folosi expresia et alii (şi alţii), urmând ca, la bibliografie, să apară numele tuturor autorilor, astfel:

(Christians et alii, 2001, pp. 33-34)

2. Pentru citate indirecte şi parafrazări, nu este nevoie să precizaţi pagina:

Silverman (2004) descrie/ arată/ precizează că…

3. În cazul unui autor citând alt autor, se vor folosi următoarele variante, urmând ca, la bibliografie, să apară numai informaţia despre cartea citită (în cazul acesta, Scott, Richard, 2004, Instituţii şi organizaţii, Iaşi, Polirom.):

(DiMaggio şi Powell, 1983, apud Scott, 2004)

sau

(DiMaggio şi Powell, 1983, citaţi în Scott, 2004)

B. În Bibliografie:

numele complet al autorului şi celelalte date relevante despre o sursă vor apărea, în ordine alfabetică şi în forma grafică indicată mai jos:

1. Carte cu un autor

Marinescu, Valentina (2003), Metode de studiu în comunicare, Nicolescu, București.
Silverman, David (2004), Interpretarea datelor calitative: metode de analiză a comunicării, textului şi interacţiunii, Polirom, Iaşi.

2. Carte cu doi sau trei autori

Goodwin, Gene şi Smith, Ron (1994), Groping for Ethics in Journalism, ed. III, Iowa, Iowa State University Press.

3. Carte fără autor – O plasaţi în bibliografie la litera cu care începe titlul lucrării.

*** Mic Dicţionar Enciclopedic – MDE (1978), ed. II, Bucureşti, Editura ştiinţifică şi enciclopedică.

4. Carte cu un editor/ coordonator sau mai mulți coordonatori

Bardan, Alexandra, Momoc, Antonio și Anghel, Gheorghe (coord.) (2022), Mass media din comunism pe înțelesul tinerilor, Tritonic, București.
Petcu, Marian (coord.) (2020), Mass media din România după 30 de ani, Tritonic, București.

5. Capitol într-o carte – Oferiţi detaliile capitolului mai întâi, apoi detaliile lucrării în care apare. Puneţi numele capitolului sau ale articolului între ghilimele.

Roşca, Luminiţa (2009), „Textul jurnalistic”, în Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism, ed. III, Polirom, Iaşi, pp. 109-117.

6. Reviste ştiinţifice

Beciu, Camelia (2015), „Dezbaterile electorale şi rolul mediei în campania prezidenţială 2014 din România”, în Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XXVI, nr. 3–4, pp. 253–278.

 7. Articole de ziar/ articole online:

Obae, Petrişor, 22 noiembrie 2007, „Povestea EVZ, spusă de fondatorul său”, Evenimentul zilei,  www.evz.ro, accesat 1 martie 2023.

Bibliografie licență – CRP 2025

Bibliografie licență – Jurnalism 2025

Bibliografie licență – Publicitate 2025