Jurnalista Emilia Șercan, lector universitar dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, este prezentă în raportul „The Human Cost of Big Tech’s Inaction” al International Freedom of Expression Exchange – IFEX, ce publică portretele a zece jurnaliști din lumea întreagă care nu și-au găsit încă dreptatea în justiția din țările lor pentru diverse infracțiuni sau chiar crime ale căror ținte au fost. Celelalte nouă portrete, care dezvăluie amploarea și gravitatea abuzurilor împotriva reprezentanților mass-media, sunt ale unor jurnaliști din Palestina, Ucraina, Venezuela, Kenya, Argentina, Uganda, Filipine și Pakistan. IFEX este o reţea globală de organizaţii dedicate apărării şi promovării libertăţii de exprimare, care a fost înfiinţată în 1992 şi cuprinde peste 100 de membri din mai mult de 70 de ţări.
Raportul „The Human Cost of Big Tech’s Inaction” evidenţiază faptul că acțiunile coordonate de dezinformare și denigrare online împotriva jurnaliștilor, facilitate și amplificate de platformele digitale, se numără printre cele mai grave amenințări la adresa libertății presei și a siguranței jurnaliștilor. Prin tăcerea și inacțiunea lor, marile companii de tehnologie au permis ca propriile sisteme să fie folosite ca instrumente de intimidare, adesea ducând la impunitate totală pentru agresori. Poveștile jurnaliștilor din raport dezvăluie amploarea și gravitatea acestor abuzuri.
Jurnalista Emilia Șercan, cunoscută pentru investigarea plagiatelor din mediul academic, a devenit ţinta unei campanii de hărţuire online după ce a publicat investigaţii de plagiat care vizau lumea politică din România, scrie raportul „The Human Cost of Big Tech’s Inaction”. Consecinţele au fost severe și au însemnat mesaje directe de amenințare și articole de defăimare. Demersul ei de a obţine dreptate în justiție a fost afectat de obstacole sistemice. Deşi a fost înregistrată o plângere penală, investigaţia iniţială a fost închisă în 2023 fără urmăriri penale. Doar după proteste publice ale jurnalistei şi presiuni ale organizaţiilor care luptă pentru libertatea presei, dosarul a fost redeschis în 2024, cu menţiunea explicită că atacurile au legătură cu activitatea ei de jurnalist de interes public şi pot exista indicii privind complicitatea poliţiei la scurgerea datelor. Totuși, din cauza firului politic care leagă mai multe elemente ale cazului său, ea este sceptică în legătură cu ancheta aflată în desfășurare. În pofida presiunilor, Emilia Șercan continuă să îşi exercite meseria şi să expună plagiatul oamenilor politici aflați putere, cazul său punând în lumina reflectoarelor cat de vulnerabil este actul jurnalistic în aceste contexte, mai scrie raportul IFEX.
Raportul complet se poate consulta la adresa: https://ifex.org/the-human-cost-of-big-techs-inaction/.
