Autori ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), Universitatea din București (UB), au adus în prim-plan, la ediția din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurată între 3 și 7 decembrie 2025, trei lansări editoriale care propun perspective actuale și necesare asupra istoriei media, proceselor creative și modului în care tehnologiile influențează comunicarea contemporană.
Cartea „Media înainte de New Media. Tehnologii în Epoca de Aur”, coordonată de lector univ. dr. Alexandra Bardan și lector univ. dr. Antonia Matei (FJSC, UB), Daniela Popescu (Facultatea de Istorie, UB), Dalia Báthory și Luciana Jinga (IICCMER), reunește rezultatele proiectului educațional și de cercetare „New Media HiStories”, o inițiativă interdisciplinară și intergenerațională dedicată explorării istoriei media. Proiectul a fost realizat printr-un parteneriat între Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București.
„New Media HiStories” și-a propus dezvoltarea competențelor digitale și a abilităților interdisciplinare ale studenților de licență, valorificând istoria și tehnologia pentru a crea punți între generații și a înțelege impactul social al tehnologiilor media de altădată. Prin interviuri realizate cu părinți și bunici, studenții au documentat experiențele asociate „new media” din trecut – dispozitive și practici care reprezentau noutatea vremii, în special în perioada comunistă. Volumul oferă, pe lângă aceste interviuri, un exercițiu de recuperare culturală și de reflecție asupra continuităților dintre trecutul analogic și prezentul digital, invitând cititorii să exploreze modul în care echipamentele media au devenit parte din identitatea colectivă, cum au contribuit la formarea acesteia și rolul „memoriei tehnologice” în înțelegerea istoriei recente. Studenții participanți în proiectul „New Media HiStories” care semnează contribuțiile din volum sunt: Georgian Abaza, Mihnea Badea, Diana Chiriac, Mara Curcă, Alexia Damian, Nuria Darie, Ștefania Raluca Modruz și Yamila Ecaterina Oprescu (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării), alături de Leonard Băbuș, Radu Carbarău, Flavian Chifu, Oleg Chiseliov, Iosif Gabriel Fodor și Robert‑Petrișor Șaptelei (Facultatea de Istorie).
Volumul „PopCommunism în România. ParaTeleviziune” semnat de lector univ. dr. Alexandra Bardan, analizează practicile alternative de consum media din perioada comunistă. Studiul urmărește momentul în care programul TV a fost limitat la două ore pe seară și explorează diversele tehnologii de recepție – de la antenele terestre și soluțiile improvizate, până la cablu și satelit – evidențiind microproducțiile și serviciile conexe care au completat economia informală a consumului. Cartea arată cum echipamentele media și parateleviziunea au funcționat ca instrumente prin care cetățenii își negociau autonomia culturală în interiorul unui sistem autoritar.
Cartea „Creativitatea în comunicare” publicată de conf. univ. dr. Mădălina Bălășescu și Maria-Cristina Dobrin explorează natura multidimensională a creativității și rolul acesteia în context profesional și tehnologic. Volumul își propune să fie ghid în delimitarea teoretică a creativității, facilitând, în plus, accesul la viziunile asupra creativității ale unor specialiști în comunicare cu experiență relevantă în domeniu, pentru care creativitatea nu este o simplă noțiune, ci o prezență vie, constantă în viața profesională. Sinteza celor mai importante idei și direcții teoretice de pe terenul creativității furnizează un cadru de referință minim necesar pentru aspectele centrale ale conceptului și o imagine de ansamblu asupra acestuia. Abordarea creativității aplicate (conștientizare, raționalizare, descriere etc.) este pusă în primul rând în relație cu ideile, acțiunile, comportamentele profesionale etc., aducând beneficii motivaționale printr-un orizont informațional și valoric consolidat (evaluat, clarificat), relevant (performanțe profesionale de vârf), validat pragmatic-executiv (produse și servicii de comunicare, piață).
Toate cele trei volume reprezintă contribuții valoroase la înțelegerea evoluției media, creativității și practicilor de comunicare în România.
