Specializarea Jurnalism, anul III, Semestrul 2
O serie de titluri importante din presa scrisă locală au renunțat la suportul tipărit: Cotidianul şi Business Standard începând cu 2009, Ziua şi Gardianul din 2010, Financiarul şi Gândul din 2011, PRO TV Magazin din 15 octombrie şi ProSport din 9 decembrie 2013. Unele publicaţii apar în varianta online, altele nu mai apar deloc. Întrebarea care se naşte, firesc, este de ce ar mai fi nevoie de un curs de „Design de presă”?
Dincolo de dezvoltarea accelerată a publicării în mediul online, care implică folosirea mai multor principii specifice designului de presă, un alt argument ar fi că designul de presă nu se reduce la presa tipărită. În primul rănd, voi opta pentru o definiţie mai largă a designului de presă, văzut aici ca elaborarea unui proiect care să fie funcţional, estetic şi să poată fi reprodus la scară largă, având ca scop comunicarea unui conţinut jurnalistic. Este vorba mai ales de a înţelege efortul de concepţie a vizualului, precum şi toate activităţile care susţin această etapă de lucru. Etapa de execuţie – studiată în anul I, în cadrul laboratorului de DTP – va fi abordată aici sub aspectul declinării unui concept vizual.
În al doilea rând, designul de presă implică concepţia unui mesaj vizual în funcţie de un public ţintă. Din această perspectivă, un produs media poate să fie realizat impecabil din punct de vedere grafic, însă poate să nu aibă impactul aşteptat din pricina poziţionării greşite sau neclare: emiţătorul nu adaptează mesajul vizual în funcţie de caracteristicile şi aşteptările destinatarului. Cursul de „Design de presă” propune astfel familiarizarea cu o serie de instrumente utile pentru poziţionarea mesajului vizual în funcție de publicul țintă.Alexandra Bardan este lector la FJSC, unde predă cursuri de DTP, Fotojurnalism, Grafică publicitară și Design de presă. Are o experiență de peste zece ani în publicitate și grafica editorială.