26 martie 2007
„Being Andrei Gheorghe… A fi om de radio sau vedetă de televiziune?”
Andrei Gheorghe a ținut un veritabil „curs” despre istoria presei în România așa cum o vede el după 1989, punctând momentele care au influențat decisiv modelul de presă: Evenimentul Zilei, Radio Contact si Media Pro.
Am reținut ca îl „preferă oricand pe Sorin Ovidiu Vântu lui Adrian Sarbu”. Nu prea a lamurit de ce, mai ales ca nici la trustul Realitatea Media nu a rămas foarte mult timp.
Altfel, Andrei Gheorghe a fost cu studentii FJSC cel putin la fel de savuros ca în vremurile bune când facea la ProFM „13-14 cu Andrei” sau, și mai și, „Midnight Killer”. De data asta, Evening Killer!
Despre eveniment au scris jurnaliştii de la 9am.
10 mai 2007
„Transparența surselor de finantare în presa românească”
În aceeași sală Ralu Filip (CNA), Dan Diaconescu (OTV) și Ioana Avadani (CJI). A fost un eveniment FJSC organizat în colaborare cu Agenția de Monitorizare a Presei și Centrul pentru Jurnalism Independent pentru campania „Nu crede în povești!”, parte a proiectului european Informarea corecta – drept al fiecarui cetățean la care Antonio Momoc și Facultatea de Jurnalism au atras atenția asupra pericolului dezinformării și al știrilor false.
Ralu Filip a dezvăluit modul cum face bani televiziunea lui Dan Diaconescu din sms-urile din emisiune, în vreme ce patronul OTV, Dan Diaconescu, a reluat și a subliniat cu umor ideea ca este „un jurnalist sărac și cinstit”!
25 mai 2007
„Exprimarea liberă, între insultă și calomnie”
George Pruteanu (TVR, realizator „Doar o vorbă să-ți mai spun”), Aurora Martin (de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii) și profesorul universitar Mihai Coman au fost invitații lui Antonio Momoc. Dezbaterea a avut ca punct de pornire formula nefericită „țigancă împuțită” citată dintr-o discuție privată a Presedintelui în funcție, Traian Basescu, cu soția sa și devenită publică gratie gestului neinspirat prezidențial de a reține abuziv, fie si numai pentru câteva ore, mobilul reporteriței.
12 octombrie 2007
„Etica (pove)știrilor”
Serile FJSC au fost reluate în anul universitar 2007-2008 în cooperarea cu Asociaţia Ziariştilor din România, organizație profesională afiliată la Asociaţia Europeana a Jurnalistilor. Conferința AZIR, la care a fost invitată jurnalista și scriitoarea Brândușa Armanca a avut ca tema principala Etica (pove)știrilor, dar ca de obicei la Serile FJSC, studenții au condus dezbaterile spre înţelegerea mai profundă a evenimentelor recente din viața publică.
Brandușa Armanca a vorbit despre valoarea reală de informație a știrilor, dar și despre decizia de a se difuza la TVR a imaginilor care îi incriminau pe miniștrii Decebal Traian Remeș și Ioan Avram Mureșan. Studentii au comentat corupția din Justitie, din lumea politică și din presă, au criticat obstacolele pe care le întâmpină jurnalistii în redacții, știrile senzaționale și clickbaitul. S-a trasat o frontieră etică intre interesul public și interesul publicului, respectiv al anumitor categorii de public care consumă cancan. La dezbatere a fost prezentă în sală si scriitoarea Doina Jela de la Curtea Veche, organizator al conferințelor AZIR, care a anunţat prezenta jurnalistului Mihai Creangă (România Liberă) la una din edițiile următoare ale Serilor FJSC.
25 octombrie 2007
„Presa locală – între tabloidizare și baronii locali”
A fost prima ediție Serile FJSC la care ascultatorii postului de radio online Lynx.ro (partener FJSC) au intrat în direct pe chat cu invitații Serilor, cu moderatorul Antonio Momoc și cu studenții de la Jurnalism. Dezbaterea în streaming live în emisiunea „Politica în timp real” de la Radio Lynx.ro a declanșat intrebarile incomode ale ascultătorilor care s-au facut auziți prin vocea moderatorului.
Evenimentul a fost organizat împreună cu Asociația Patronala a Editorilor Locali (dir. ex. Cristi Hatis), iar invitați au fost Anca Spânu Tudor – redactor șef adjunct la „Viața Liberă Galați” și Gurița Ienășoiu, director de publicitate la „Informația Zilei” din Satu Mare și din Maramureș.
Discuțiile au pornit de la întrebarea dacă sunt sau nu jurnaliștii din presa locală prinși între constrângerile economice (care-i obligă să recurgă la tabloidizare pentru supraviețuirea pe piață) și constrângerile politice (care-i obligă să satisfacă interesele politice ale baronii locali)? Jurnaliștii din presa locală au insistat pe ideea că la centru baronii sunt mai puternici decât la periferie și controlează mult mai netransparent presa națională, în vreme ce jurnaliștii vedete din București amăgesc publicul că ei ar fi independenți editorial, în vreme ce coruptia ar afecta mai ales presa locală, ascunzând astfel problemele mult mai grave de corupție cu care se confruntă presa centrală.
15 noiembrie 2007
„Jurnalismul on-line. De ce aleg jurnaliștii consacrați blogul?”
Întrebat ce înseamna blog-ul pentru el, fondatorul radioului on-line Clandestino, Razvan Exarhu – un „freestyler”, așa cum ironic s-a autointitulat editorul EVZ – a definit platforma online ca fiind spațiul care îl ajută să vorbească despre „lucruri care nu încap în altă parte”, în numărul de caractere și în spatiul editorial limitat de la ziar.
Exarhu susține că „blogul nu ar avea target, nu este un obiect publicitar sau instrument de marketing, nu ajut[ la brandingul personal; constituie doar un context unde poți trăi alături de alți oameni, le poți împărtăși ideile tale, tu și cu cei ca tine, unde stilul e totul”. Un blog bun este în opinia lui Exarhu un blog creat cu umor, în spatele căruia se află un om „neliniștit”, căruia „nu îi convine ceva”. Spațiul online are un avantaj față de FM, întrucât în FM te lovești de problemele formatului emisiunii și de publicul „educat de presa existentă.”
În spațiul online poți interacționa cu cei care te ascultă, poți asculta un alt gen de muzică decât cel rulat la normă de posturile de radio din FM, iar informația circulă aici mai rapid. Exarhu s-a arătat dornic să știe ce i-a impins pe studenții FSJC să-și aleagă o meserie atât de dificilă (de altfel primele lui fraze dupa ce a intrat pe ușă au fost „înrebați-mă!”), ce vor face cand vor ieși de pe băncile facultății, dacă vor emigra sau dacă ei sunt generația care va aduce un suflu nou presei, schimbarea „îndelung așteptată”!
22 noiembrie 2007
„Ziaristi și bloggeri. Presa navighează spre internet?”
Cătălin Tolontan, Bobby Voicu, Alexandru Ciochia au încercat să găsească răspuns la provocarea studenților FJSC dacă „Presa navighează spre internet”!? Cătălin Tolontan a apreciat că presa nu navigheză spre internet, ci mai degrabă caută noi medii de exprimare.
Alex Ciochia a vorbit despre „experimentul” RadioLynx.ro, iar Bobby Voicu a explicat studenților de ce și cum se pot face bani din blogging.
Evenimentul a început cu un scurt film documentar adus de Catalin Tolontan despre criticile de pe blog la adresa jurnaliștilor GSP, despre câte mesaje primește zilnic un jurnalist pe diferite suporturi (print, mail, blog) și despre cum să ai succes pe blog: evitând conformismul.
Tolontan a susținut ideea că publicul vrea să fie „confirmat” și că ar fi o eroare din partea jurnalistului să confirme publicul, rolul ziaristului fiind acela de a-și „înfrunta” publicul. Managerul Radio Lynx.ro, Alex Ciochia, a arătat ca blog-urile pot fi un bussiness, un instrument profesional sau chiar o „jucărie”. „Unii se joacă cu jucariile, alti fac bani din jucării,” a punctat Ciochia.
29 noiembrie 2007
„Jurnalismul cultural și presiunile economiei de piață”
Teodora Stanciu, redactor Radio România Cultural, (realizator „Etica Estetica” și „Revista Literară”) a admis ca jurnalismul cultural astăzi și aiurea este condiționat economic. La întrebările studenților, Teodora Stanciu a povestit că în Radio România Cultural se încearcă evitarea elementelor politice, „cultura fiind mai la adăpost” de influențele politice, cenzura cea mai „eficientă” fiind cenzura financiară. Referitor la modul în care sunt gestionați banii în Radioul Public, Teodora Stanciu le-a explicat viitorilor jurnaliști că cei aflați în pozițiile de conducere influentează foarte mult și limitează deciziile, activitatea și conținutul jurnalistic. Realizatoarea radio a afirmat că Radio Cultural nu se bucură de publicitate, strategia de marketing cultural nu este eficientă, emisiunile nu sunt foarte dinamice și se fac foarte des restructurări. Invitata nu a negat că ocuparea posturilor în Radio România se face pe criterii preferențiale și nu profesionale.